Ediția a treia a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, organizată la Palatul Parlamentului de Institutul Național de Îmbătrânire Activă, a adus în prim-plan provocările demografice și de politici publice dedicate seniorilor. Timp de două zile, evenimentul a reunit peste 100 de specialiști de prestigiu din mai multe domenii, din țară și străinătate.În fața a peste 1.000 de seniori și tineri studenți, reprezentanți ai statului, mediului privat, academic, ai organizațiilor internaționale precum UNESCO și ai societății civile au discutat onest și direct despre vulnerabilitățile societății românești în ceea ce privește protecția socială și lipsa de investiții în centre și programe pentru îmbătrânire activă dar și despre încurajarea muncii după vârsta de pensionare.
Primul centru comunitar multifuncțional pentru vârstnici
Debutul evenimentului a fost cel mai bun prilej pentru lansarea unui proiect important. Alexandra Dobre, fondatoarea asociației Institutul pentru Îmbătrânire Activă, a prezentat planurile pentru primul centru comunitar multifuncțional pentru vârstnici, care va fi deschis în primăvara anului 2026 și va oferi gratuit consiliere psihologică, consiliere juridică, educație pentru sănătate, educație digitală, educație financiară și activități de socializare. „Îmbătrânirea activă este un concept foarte modern, pe care noi încercăm să-l promovăm încă din 2020, de când ne-am fondat. Nu atât de modern însă, pentru că Ana Aslan vorbea despre el pe la 1960. Sigur, într-un alt context. Dar îmbătrânire activă înseamnă să ai educație continuă pe tot parcursul vieții. Să înțelegem faptul că trebuie să ne planificăm vârsta a treia încă din tinerețe, astfel încât să avem o longevitate de calitate, o longevitate frumoasă, sănătoasă, pentru că de multe ori, longevitatea poate constitui o povară dacă ea nu este și sănătoasă și activă. Îmbătrânire activă înseamnă efectiv să te bucuri constant de trecerea anilor și să ne asigurăm că nu dăm doar via ani vieții, ci și viață anilor”, a declarat Alexandra Dobre. Patriarhul Daniel le-a transmis vârstnicilor că Biserica propune forme de integrare socială pentru vârstnici, aplicate atât la oraș, cât și la sat. “Îmbătrânirea activă şi sănătoasă, cu un stil de viață bineplăcut lui Dumnezeu şi respectat de ceilalți oameni, reprezintă un model de experiență împărtășită, prin participare socială şi echilibru moral-spiritual. Învățătura Bisericii, izvorâtă din înțelepciunea biblică şi din scrierile Sfinților Părinți, îi îndeamnă pe toți oamenii să păstreze legătura dintre generații şi inspiră tuturor bucuria vieții, ca dar al lui Dumnezeu şi recunoștință împlinită prin participarea activă la viața comunitară, în Familie, Biserică şi Societate”, a transmis Patriarhul Daniel. Vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, a vorbit despre presiunea demografică asupra pieței muncii și despre obligațiile pe care România le va avea odată cu aderarea la OCDE. „Recomandarea privind politicile de îmbătrânire și ocupare cere statelor să extindă viața profesională, să protejeze lucrătorii mai în vârstă și să asigure accesul constant la formare. Trebuie să venim cu stimulente pentru a rămâne în activitate după vârsta standard de pensionare”, a spus Mihai Coteț. Natalia Intotero, vicepreședintele Camerei Deputaților a vorbit despre ajustarea cadrului legislativ. “Împreună putem îmbunătăți cadrul legislativ pentru un trai mai bun la nivel de familie. Eu privesc acest eveniment ca o punte de lansare pentru 2026 – Anul Familiei Creștine – și fiecare dintre noi ar trebui să ducem la nivel de județ informația de la acest congres. Împreună, în Parlament, trebuie să venim cu cât mai multe inițiative pentru a îmbunătăți viața populației României”, a declarant Natalia Intotero. Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a subliniat faptul că România trebuie să își construiască propriile politici de îmbătrânire activă. „Schimbările demografice sunt rapide și ireversibile, iar diferențele între generații foarte mari. România este în punct critic. Circa 20% din populație are peste 60 de ani. Numărul vârstnicilor îl depășește pe cel al copiilor. În rural e și mai grav”, a avertizat acesta. Victor Negrescu a subliniat și că tema trebuie tratată la nivel european, pentru a asigura acces la servicii medicale, îngrijire pe termen lung și programe de combatere a singurătății. Ciprian Nicolae Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, a vorbit despre rolul finanțărilor disponibile și despre responsabilitatea statului. „România îmbătrânește rapid. Tot mai mulți români trăiesc mai mult, dar nu toți trăiesc mai bine. Pentru mine acest lucru înseamnă o dublă responsabilitate. Să protejăm demnitatea persoanelor vârstnice și să construim un sistem de îngrijire pe termen lung care să fie corect, predictibil și uman”, a arătat Ciprian Nicolae Văcaru, prezentând și cifrele care arată schimbarea demografică: „Persoanele de peste 65 de ani reprezintă deja o parte importantă din populație. Proiecțiile demografice ne spun că această tendință va continua. Raportul dintre vârstnici și copii se schimbă accelerat, cu aproximativ 130 de persoane vârstnice la fiecare 100 de copii sub 15 ani.”
Premierea excelenței
În cadrul evenimentului, au fost acordate premii organizațiilor care sunt modele de bune practici în promovarea conceptului de îmbătrânire activă. Astfel, ediția 2025 a Congresului Național de Îmbătrânire Activă a căpătat o dimensiune specială, transformând recunoașterea în celebrare, iar inspirația în tradiție. Au fost onorate și recompensate proiecte de valoare, instituții și inițiative, dar și oameni care au schimbat realități, au construit speranță și au redefinit ce înseamnă să trăiești frumos, activ și demn la orice vârstă. Premiile au fost acordate după fiecare dintre cele 7 panel-uri, o continuare firească discuțiilor, astfel încât recunoașterea să vină exact acolo unde apar ideile, experiențele și soluțiile pentru o Românie prietenoasă cu seniorii. Aceste distincții nu reprezintă doar trofee, ci sunt simboluri ale recunoașterii pentru aceia care lucrează constant, discret sau vizibil, pentru a transforma România într-o societate pentru toate vârstele. Premiile longevității active au onorat inovații, implicarea, curajul, responsabilitatea, empatia și viziunea, pentru că îmbătrânirea activă nu este un proces individual, ci o construcție colectivă.
